100 things I love about you

31/05/2010 9 comentarii
  • este nascut pe 30.06.1985;
  • este zodia rac;
  • locuieste in Charlotte, Carolina de Nord;
  • are ochii albastri;
  • par scurt, brunet;
  • 1.85 inaltime;
  • 100 kg;
  • multe alunite pe gat;
  • gropite in obraji;
  • castiga 250.000$/an;
  • i se spune Code-Man sau Codles;
  • are pierce in nas de la 17 ani;
  • fumeaza;
  • nu bea alcool;
  • e ipohondru;
  • are un buldog englezesc pe nume Dozer;
  • tara lui preferata e Japonia;
  • a fost de 3 ori in Franta;
  • la scoala ii placea istoria;
  • dar ura biologia;
  • ii plac jocurile video;
  • se pricepe de minune la ele;
  • cel mai mult ii place Zelda;
  • a citit de 5 ori aceeasi carte cu Harry Potter;
  • nu ii plac tatuajele;
  • a avut 2 relatii cu fete mai mari decat el;
  • a facut 3 reclame la Gillette;
  • trupa lui preferata este Lady Peace;
  • din cauza norului de cenusa a fost blocat 2 saptamani in Europa;
  • are un joc cu X-Men in garaj;
  • ii plac benzile desenate;
  • personajele lui favorite sunt Omega Red si Cyclops;
  • nu-i plac retelele sociale de pe net;
  • are cont doar pe Facebook;
  • de ziua lui a aflat ca iubita-sa il inseala;
  • a inceput scoala de actorie din L.A. dar n-a terminat-o;
  • ii place barbeque-ul;
  • are o perie de scame;
  • nu suporta scamele;
  • are casti de la Phillips;
  • si tricouri de la Lacoste;
  • ii place sa scrie benzi desenate;
  • spune ca e galant, cuceritor si de moda veche;
  • n-ar imprumuta nimanui periuta lui de dinti;
  • intr-un conflict, el e primul care cedeaza;
  • ii plac energizantele;
  • are un frate vitreg si o sora;
  • cel mai mult il atrag ochii la o fata;
  • nu-i plac bulinele;
  • in august va juca intr-un episod din Warehouse 13;
  • a aparut intr-o editie a emisiunii The tonight show with Conan O’Brien;
  • e sasait;
  • ta-su ii zice Garett;
  • spune despre el ca nu e idiot;
  • se joaca pe console cu colegii de serviciu;
  • are prieteni ciudati;
  • are semnul Zelda pe cizme;
  • i se reproseaza ca conduce precum bunica;
  • ii place Oscar Wilde;
  • citatul lui preferat este: ” True friends stab you in the front. „;
  • filmul lui preferat e ” The empire strikes back „;
  • ii place Dracula;
  • asculta The Killers, Bob Seger sau Garth Brooks;
  • urmareste South Park, Eastbound & Down, CSI, The Office si Family Guy;
  • a dat lectii de yoga intr-o revista;
  • e onorat cand un caine poarta numele sau;
  • daca s-ar face un film despre el, ar vrea sa-l joace Benicio Del Toro;
  • ii place boxul;
  • nu poate trai fara catelul sau.

Dac-ar fi sa-l descriu intr-un singur cuvant pe tipu’ asta nu stiu care-ar fi acela. E pur si simplu nemaipomenit, nemaiintalnit, nemaivazut, omniscient, omniprezent, omnipotent. Identitatea lui vă va fi dezvaluita undeva pe la sfarsitul saptamanii. Daca ghiceste careva, ii dau un premiu.

Categorii:Uncategorized

Flori de mai

30/05/2010 5 comentarii

Saptamana trecuta, 21-23 mai, in intervalul orar 20:00-00:00, am mers la singurul eveniment cultural ce se desfasoara in oraselul asta insipid, al carui nume l-am mentionat in titlu, nu-i cazu’ sa-l mai repet, ca nu-s papagal. Vroiam sa scriu de el mai demult, dar lenea e ceva ce nu trebuie neglijat; trebuia sa-i acord atentia necesara si s-o tratez cum se cuvine, stand si nefacand nimic.

Dar sa revenim la concurs. In primul rand, organizarea a fost praf. Ma gandesc cate fonduri s-au alocat festivalului astuia de nu s-au putut face jocuri de lumini, artificii sau alte dracii d-astea care sa impresioneze poporu’. Nici in premii nu s-a investit foarte mult: s-au dat doar diplome si flori, in rest, nimic. Toate astea in conditiile in care s-au enumerat la sponsori de te durea capu’. Adevaru’ e, dupa cum si prezentatoru’ spunea: ” E criza…” . Pana la urma, pe el de unde naiba il plateau?

Concurentii n-au fost cine stie ce, i-am remarcat doar pe Nidia Moculescu pentru ca e Nidia Moculescu, tipa de la Megastar pentru c-a fost finalista la Megastar, si Andrei Ciobanu pentru ca era dragut. Si-avea doar 19 ani, ce ne-am fi potrivit. In plus, era moldovean, iar mie-mi plac la nebunie moldovenii. Vroiam sa fac o poza cu el, sa-i cer un autograf, un id, orice, da’ n-am reusit sa-l prind cand am fugit dupa el. Pacat, mare pacat…  Despre castigator, ce sa zic? A fost bine ca era baiat, da’ rau ca era urat, deci automat nu mi-a placut.

Un lucru demn de remarcat a fost ca-n fiecare seara s-a gasit cineva care mai avea putin sa se urce pe mine, atat de mult ma inghesuia. Fie ca era o baba, un aurolac sau un betivan, in niciuna dintre cele 3 seri nu s-a facut vreo exceptie. Nu ma deranjeaza atat de mult sa mi se bage careva in suflet, atata timp cat are 1.80, pana-n 17 ani, ochi frumosi, si daca mai are si cercel in limba, e perfect. Dar in alte conditii, nu accept asa ceva.

Si abia acum ajungem si la partea cea mai interesanta. Era p-acolo un tip enervant de inalt, cu ochi mari, rotunzi si albastri, cu degete lungi la maini, pe nume Georgica. Mai multe nu stiu despre el, doar atat am remarcat in jumatatea de ora in care am stat prin preajma lui. Vroiam sa pun mana pe el, atat la propriu, cat si la figurat, dar din neatentie mi-a scapat. Asadar, Georgica, daca-n mod paradoxal ajungi sa citesti astea, da un semn!

Categorii:Uncategorized

Decizii,decizii

25/05/2010 8 comentarii

In numai cateva saptamani, vine unul dintre cele mai importante momente din viata oricarui om, care nu este botezul, nunta sau inmormantarea, ci alegerea locului unde va freca menta mult, bine si fara folos timp de 4 ani, si anume liceul. In situatia asta dificila ma aflu si eu, si chiar daca nu mai e mult pana pe 14 iunie ( atunci cand tre’ sa completam fisele dem inscriere ), inca sunt adanc afundata in nedumerire, nehotarare si buimacie si nu stiu care va fi fericitul liceu care ma va avea ca eleva. Tocmai de aceea, voi lua pe rand fiecare liceu si-l voi studia cu mare-mare atentie, in speranta ca voi lua decizia corecta.

1. Colegiul National „Barbu Stirbei” : cel mai bun liceu din oras, dupa cum multi afirma, cu profesori buni, elevi buni, note bune, toate par mult prea perfecte si de aceea este dubios. Plus ca-i departe de casa… 8.50/10 ( cele 50 de sutimi ii sunt datorate unui tip extrem de dragut de p-acolo 😀 ).

2. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” : asemanator celui de mai sus, numai ca nu la superlativ. Se zice c-a ramas doar cu numele si ca nu-i bun de nimic. Eh, gura lumii, ce stie ea? Pana una alta, ramane unul dintre cele mai prestigioase licee de pe-aici. 9.30/10.

3. Colegiul Economic : nici prea-prea, nici foarte-foarte. E undeva peste medie, prea bun ca sa fie rau, dar prea rau ca sa fie bun, daca intelegeti alambicata mea figura de stil. Activitatile economice si turismul il salveaza. 8/10.

4. Grupul Scolar „Danubius” : chiar daca ma despart vreo 2 colturi de el, ma enerveaza la culme. Nu pare a avea prea multe pretentii, singurul lucru ce-l pozitioneaza putin mai sus decat merita pe scara valorica e ora de jurnalistica, care nu se face nicaieri altundeva. Plus ca-s si vreo 2 poze cu mine pe site-ul lor,deci 7.50/10.

5.  Colegiu Tehnic „Stefan Banulescu” : dupa ce ca se afla la Cucuietii din deal, e si vai de mama lui, cu exceptia profilului pedagogic, fapt pentru care ii dau 7/10.

6. Colegiul Agricol „Sandu Aldea” : nu as fi pus un liceu atat de mediocru in inima orasului, ci mai degraba la periferia lui. Sa-i dam nota cu care se intra, de obicei, acolo 6/10.

7. Grupul Scolar „Dan Mateescu” : daca vrei sa gasesti un geniu, cu siguranta nu-l cauti acolo. Cu toate astea, de acolo ies oameni de care tara noastra are nevoie, dupa cum insusi presedintele Basescu spune, cum ar fi mecanici, frizeri, bucatari, confectioneri, etc. In plus, acolo au existat fostele baraci. 6/10.

8. Grupul Scolar „Auto” : nu stiu mai nimic despre el, nici macar unde se afla. Singurul lucru care mi se pare cu adevarat interesant este ca, la profilul sportiv, se invata baseball, asta in conditiile in care baseball-ul este un sport la mare cautare, in special in tara noastra. Nu da nimeni 2 bani nici pe liceul asta, nici pe baseball. 5/10.

Acestea fiind spuse, preferatul meu ramane „Eminescu”, acolo unde o sa si intru, si nu pentru educatie, invatatura sau alti draci de genu’ asta, ci pentru a-mi atinge obiectivu’ secret, pe care-l urmaresc de 2 ani incoace. Daca nu-mi iese asta, nu-i problema, am si-o varianta de rezerva b-) .

Categorii:Uncategorized

I’m back in bussiness!

Dupa mai mult de o luna in care s-au vehiculat fel si fel de zvonuri pentru care n-am mai dat niciun semn de viata,am revenit cu un nou post plin de nimicuri!!! In urma cu cateva zile, aveam un asa chef de scris si atat de multe de povestit incat as fi avut un succces mai mult decat paradoxal,detronandu-l pe Perez Hilton in topul blogurilor de milioane de dolari si dovedind inca o data muritorilor de rand ca ” I am the best in the world at everything I do! „. Singurul lucru care a stat in calea evolutiei mele pe scara sociala din mediul on-line a fost parola aia nenorocita pe care nu stiu cum naiba am pus-o de nu mi-am mai amintit-o.Am incercat zeci de combinatii de cifre si numere,n-am avut sansa de reusita.Pana la urma,am schimbat-o.Off,greu a fost.

Asta a fost doar asa, de introducere.  Abia astept sa scriu si urmatoarele lucruri ce mi se invartesc necontenit prin cap, si asta repede, pana nu le uit la fel ca pe parola.

Categorii:Uncategorized

N-am mai scris…

16/04/2010 2 comentarii
  • …spre dezamagirea celor doua cititoare fidele pe care le am si care intra in fiecare zi cu sufletul la gura aici,in speranta ca un nou articol le va intampina.
  • Cui se datoreaza acest fapt ingrijorator? Timpului,pe care desi il am,nu stiu cum sa il folosesc,inspiratiei,care exista cu caru’ pana sa imi fac blog si grijilor (baieti, haine, scoala, admitere la liceu,etc.), care totusi nu imi dau batai de cap,desi as vrea acest lucru.Mi-am dat seama ca blogu’ asta nu e predestinat succesului,asa cum credeam la inceput,cand am vazut ca au trecut aproape doua saptamani fara ca macar sa intru sau sa ma gandesc la el,daramite sa mai si scriu ceva.
  • Morivul principal pentru care m-am indurat astazi sa fac postul asta amarat este ca sunt in culmea fericirii deoarece am castigat un concurs on-line.Desigur,eu ma mai inscrisesem si inainte la multe concursuri de toate felurile,pe toate blogurile posibile si imposibile,insa niciodata nu m-am aflat printre castogatori,desi o meritam cu prisosinta,dupa parerea mea strict obiectiva.Concursul cu pricina este acesta.M-am inscris cu un nume fictiv, astfel ca nu o sa va dati seama foarte usor care mesaj imi apartine.Daca v-ati prins cum sta treaba,bravo voua,daca nu,mesajul este urmatorul:

    Pe cand eram inca prescolara,imi doaream din tot sufletul sa devin cantareata.Aveam impresia ca sunt talentata,am miscari scenice formidabile,si ca Marcel Pavel e mic copil pe langa mine.Toate astea pana cand am sustinut un mic concert in fata tuturor rudelor,iar ele au inceput sa rada in hohote.Deh,oameni insensibili,fara ureche muzicala.Dupa faza asta,m-am reorientat catre modeling.Credeam ca am stil,mers de catwalk,frumusetea si atitudinea potrivita.Si acum cred la fel,insa lucrurile superficiale ma depasesc intrutotul.Acum imi doresc foarte mult sa devin ghid turistic,fapt pentru care incerc din rasputeri sa invat cat mai multe limbi straine (peste 5),destinatii turistice si istoria acestora.

  • Ma rog,nu asta e drumul pe care vreau sa-l urmez in urmatorii ani,dar era mult prea absurd sa spun ca,dupa ce voi termina liceul,ma voi duce in America pentru a-l cuceri pe Cody,cel la care visez de mai mult de doi ani de zile.
  • In fine,tot ce-mi ramane de facut este sa-mi primesc premiul,care din cate stiu,vine fix in 2,3,4 sau mai multe zile. Of,perfect…

    Categorii:Uncategorized

    Fiecare isi merita soarta

    07/04/2010 5 comentarii

    Azi-noapte,in timp ce incercam a deslusi probleme de interes national precum incalzirea globala ori metode de salvare a balenelor,imi dau seama ca-s paralela cu lucruri de acest gen si ca ar trebui sa le las celor avizati.Bucuroasa fiind c-am facut un bine mediului gandindu-ma la el,imi iau ochii de pe tavan si ii atintesc spre cutia vorbitoare,careia multi ii spun televizor.Cu stupoare observ ca Teleshopping-ul la care ma uitam cu mare interes nu mai ruleaza pe ecranul TV-ului,fapt pentru care incep sa zapp-uiesc necontenit toate cele 83 de canale oferite de RDS&RCS: 1,2,3,…26,27,…82,83; 1,2,3,…26,27,…82,83; 1,2,3,…,26,27,…,82,83.Si-am tinut-o in sirul asta numeric minute bune pana cand ceva mi-a atras in mod deosebit atentia.Era vorba despre emisiunea Romania,te iubesc!, care prezenta viata romanilor ce traiesc pe saptiul dintre cele 3 brate,Chilia,Sulina si Sf. Gheorghe,in satele C.A. Rosetii,Letea,Cardon,Periprava si Sfistofca, toate apartinand judetului dobrogean,Tulcea.Teoretic,acei aproximativ 14.000 de oameni o puteau duce de la foarte bine-n sus datorita pozitionarii geografice si marelui potential turistic.Practic,insa,situatia nu era nici de departe asa cum parea.Din nefericire, peisajele idilice reprezentau singura parte pozitiva de care se pot bucura locuitorii.In rest,o saracie lucie: farmaciile,medicii,scolile ori magazinele lipsesc.La fel si lucruri ce par a fi banale, precum drumurile,canalizarile sau electricitatea.Copiii sunt privati de educatie,adultii se straduiesc sa-si duca traiul de pe-o zi pe alta,iar batranii privesc resemnati apele ce-i inconjoara, asteptandu-si sfarsitul. Singurele indeletniciri ale oamenilor sunt pescuitul si braconajul,iar venitul lor este constituit din alocatiile copiilor sau pensii,dupa caz.Desi la prima vedere pare a fi o situatie delicata,dramatica si tragica,care te poate sensibiliza usor, privind totul mai in amanunt,ne dam seama ca nu este deloc asa.Chiar daca sunt niste oameni chinuiti de soarta,mie nu-mi starnesc absolut deloc niciun sentiment de mila sau compasiune,ci doar unul de dispret.Si asta nu pentru ca as avea o inima de gheata si-un suflet de tiran,din contra, doar ca niciunul din cei 14.000 de localnici ai celor 5 sate nu da vreun semn cum ca ar vrea sa iasa din impasul in care se afla,afundandu-se si mai mult in mocirla existentiala care le-a acaparat vietile inca dinainte de a se naste.Nu, ei nu stiu sa profite de ceea ce au in jurul lor si se incapataneaza sa traiasca precum primitivii.Acesti oameni,a caror inteligenta nu e departe de cea a animalelor pe care le chinuie le cresc nu merita pic de compasiune,nicio farama de mila. Isi merita soarta!

    Categorii:Uncategorized

    Hello world!

    06/04/2010 3 comentarii

    Buna ziua,lume! Un nou blog e gata sa ia cu asalt blogosfera romaneasca si s-o faca praf.Am inceput in forta,am deja 3 cititori,dintre care unul,si totodata cel mai fidel,sunt eu.

    De ce mi-am facut blog?

    Din 3 motive mari si late:

    1.Am atatea lucruri folositoare societatii de spus,incat nu ma pot abtine in a nu le face cunoscute si celorlalti;

    2.Trebuie sa-mi dovedesc suprematia,priceperea si destoinicia si in acest domeniu;

    3.Doar atat imi mai lipsea.

    Ce vei gasi aici?

    Subiecte incepand de la modul de viata al VIP-urilor pana la al meu,de la caini la pisici,de la bal pan’ la spital.De toate pentru toti,orice pentru oricine.

    Felicitari?

    Da,am primit si cateva urari de bine,precum:”Succes cu blogu’ tau,fara mama, fara tata…” sau „Nu ma prea pricep la urari,dar sper sa scrii multe lucruri interesante si sa ai multi vizitatori si sa dureze foarte mult!”.Eh, cititorii mei,ce drag mi-e de ei…

    Hai ca m-am lungit prea mult azi,ne vedem cand ne-om vedea.Bye,bye!

    Categorii:Uncategorized